În sfârșit am reușit
să înțeleg de ce nu preferă țiganii Elveția in fața Canadei, Franței
sau Danemarcei.
Pai sa vedem ce se intimpla in Elveția. Și acolo se găsesc mulți țigani, dar surprinzător, acolo ei muncesc din greu. Conform celor povestite, de către chiar doi proprietari de hoteluri, motivațiile lor sunt următoarele:
- ajutorul de șomaj se acordă numai după cinci ani de muncă neîntreruptă;
- dacă refuzi o ofertă de loc de muncă, pierzi orice ajutor din partea statului;
- dacă pierzi din vina ta locul tău de muncă: de ex.consum de alcool la locul de muncă, pierzi orice ajutor din partea statului;
- dacă provoci distrugeri în locuința ta socială, sau la orice alt obiectiv ce se află în proprietatea statului, trebuie să suporți ori costul reparațiilor, ori să lucrezi în cadrul unui penitenciar în folosul societății, până la recuperarea pagubelor.
Este surprinzător
însă, că nimeni nu condamnă Elveția, fiindcă nu hrănește fără muncă pe cei
dezavantajați de soartă. Și nici nu se amintește nimic pe tot teritoriul
Europei despre rasismul elvețian !